Definitie patru dex98

PÁTRU num. card., s.n. 1. Num. card. Numărul care, în numărătoare, are locul între trei și cinci și care se indică prin cifrele 4 și IV. ♦ (Cu valoare adjectivală) Patru scaune.** Patru clase = (în vechea organizare a învățământului) a) învățământul elementar; b) cursul inferior al liceului. ♦ Expr. A vorbi (cu cineva) între patru ochi (sau între patru pereți) = a vorbi (cu cineva) în taină, fără martori. În (cele) patru zări (sau colțuri, vânturi etc.) = în toate direcțiile; pretutindeni. ♦ (Cu elipsa substantivului determinat) (Loc. adv.) Cât patru = depășind limitele obișnuite; foarte mult. În patru = a) în patru părți egale, în sferturi; b) din patru elemente asemănătoare. (Expr.) A fi cu ochii în patru = a fi cu băgare de seamă, a proceda cu multă atenție, a se păzi bine. A despica (sau a tăia) firul (de păr) în patru = a cerceta în mod minuțios, a se ocupa de ceva cu minuțiozitate exagerată, mai mult decât este necesar. (Fam.) A face pe dracu-n patru = a-și da toată silința, a depune toate eforturile, a utiliza toate posibilitățile pentru a izbuti într-o acțiune. ♦ (Substantivat, m.) Scrie un patru pe tablă. ♦ (Cu valoare de num. ord.) Pavilionul patru. ♦ (Intră în componența num. adverbial) mănânci de patru ori. ♦ (Intră în componența num. multiplicativ) De patru ori pe atâta. ♦ (Intră în componența num. distributiv) Merg câte patru. 2. S.n. Semn grafic care reprezintă numărul patru (1); notă indicată prin acest semn. – Lat. quattuor.